gonzales89 scrie:slavyk scrie:În demonstrația sa (lăudabilă, de altfel), cristi75 nu a luat în considerare o variabilă care definește scopul în sine al atomizorului adică "operația" de a vapa
Mai precis, a ignorat o proprietate importanta a gazelor:
compresibilitatea si expandabilitatea lor.
Cat despre vesnica problema "care atomizor este mai bun", cred ca deja, de la acest nivel, totul este foarte subiectiv si direct legat de perceptiile fiecaruia
Cheers,
gonzales89
OK, hai sa vedem mai bine cum stam cu ignorarea
(glumesc, nu sunt rautacios)
Vor fi 2 parti ale expunerii, A si B.
A) In primul rand, cred ca se poate strecura o confuzie in ceea ce ati scris in mesajuele anterioare, legata de "compresibilitatea" gazelor.
Stim ca nu gaz
ideal respecta ecuatia p x V = a, unde p este presiunea gazului, V - volumul ocupat, iar "a" este o constanta ce depinde de gaz.
In cazul gazelor
reale, pe langa alte chestiuni nerelevante in cazul de fata (uitati-va aici
http://en.wikipedia.org/wiki/Real_gas" onclick="window.open(this.href);return false;), mai trebuie luat in considerare
compresibilitatea lor:
http://en.wikipedia.org/wiki/Compressibility_factor" onclick="window.open(this.href);return false;
In linii mari, putem vorbi de fenomenul de compresibilitate in aproprierea punctului unde gazul isi transforma starea de agregare, adica temperatura joasa sau presiune mare.
Pentru o mai mare concretetze, mai jos este graficul variatiei factorului de compresie
in cazul aerului:
Curba ce ne intereseaza este cea de 300° Kelvin (~27°C), cea cu negru ingrosat. Vedem ca, abia la o presiune de 50 bari (aprox de 50 de ori mai mare ca presiunea atmosferica), factorul de compresie (in conditii "normale" e 1) ia valoarea 0.99!
Daca prin extrapolare, vrem sa aflam cat este la 1 bar, rezulta cu aproximatie 0.9998.
Ecuatiile prezentate in postul meu initial sunt in general
liniare, ceea ce inseamna ca daca nivelul lichidului in camera de vaporizare este 10 mm cand tankul este plin (cam atata e distanta de la baza platformei pana la rezistenta), nivelul lichidului cand tankul este gol,
daca se considera doar actiunea factorului de compresie al aerului, este de 10 mm * 0.9998 = 9.998 mm.
Cred ca sunteti de acord cu mine ca nu prea se simte diferenta
O chestiune importanta, tot ce e scris mai sus, e valabil pt o presiune MAI MARE sau egala decat cea atmosferica. Nu una mai mica.
Fenomenul de mai sus e valabil doar cand
comprimam un gaz in conditiile de temperatura (joasa) si presiune (mare) de mai sus.
====================================================================================================================
Cea de-a doua parte, mai interesanta:
B) Este un cu totul alt fenomen cand vorbim de
proprietatea gazelor de a fi elastice. Exemple sunt o droaie: pompa de la bicicleta, seringa etc.
Daca asemuim aerul captiv intr-un recipient (sa zicem un cilindru cu piston), cu un resort elastic, avem constanta de elasticitate a aerului cu formula:
K = [gama * <presiunea aerului> * S]/L, unde
gama"este constanta adiabatica a gazelor, pt aer are valoarea ~ 1.4
presiunea aerului o consideram P.A., pt simplitate: 10(exp5) Pascali
S = suprafata pistonului
L = lungimea coloanei de aer
Pt cazul nostru (Kayfun), am facut niste estimari si calcule:
S = 3.14 * (D*D - d*d)/4 - adica am substras suprafata semineului din suprafata interioara a tankului - aceasta e suprafata "pistonului". Imi rezulta aprox 300 mm patrati.
Avem 2 cazuri in care voi calcula/estima forta necesara aplicata "pistonului" (=suprafetei lichidului) pentru a produce o deplasare a pistonului (=lichidului) cu delta(x), sa zicem 1 mm.
Cazul 1) tankul aproape plin. Considerand lungimea totala a tankului de 30 mm, L = 5 mm (deci o portiune mica de aer deasupra lichidului, inalta de 5 mm)
F = 8.4 N. Sau altfel, considerand ca "forta" este de fapt "greutatea" lichidului, rezulta:
masa lichidului necesara pt a produce o deplasare cu 3 mm a suprafetei lichidului este ~0.85 Kg!
2) tankul aproape gol. L' = 25 mm.
F = 1.7 N. Masa lichidului pt a produce o deplasare cu 3 mm cand tankul este aproape gol, este deci 0.17 Kg!
Vedem ca, in ambele cazuri, masa lichidului necesara pentru a produce o deplasare cu 1 mm a suprafetei lichidului, este cu mult peste capacitatea tankului. Deci nu suntem in conditiile producerii fenomenului. Oricum, "elasticitatea" aerului e guvernata exact de legea gazelor, sau Boyle-Mariotte, de care am pomenit de atatea ori.
Concluzia mea este ca proprietatea aerului de a fi elastic, desi este un fenomen real, nu ea produce o "prezumtiva" alimentare mai buna a Kayfunului - asta in cazul in care chiar se intampla asta, si nu este doar o senzatie sau chestiune ce tine de "marketingul" producatorului.
Efectul presiunilor din tank si camera de vaporizare, zic eu, au cel mai mare efect. Demostrat, pana acum.
Gonzales, astept urmatorul tau banc, unde poate un pic de auto-ironie n-ar strica
Si de ce nu, astept urmatoarea provocare
Cristi
P.S. Propun sa discutam pe un singur forum, ca mai e o discutie foarte similara pe "celalalt", iar cand ne "stabilizam" punem si concluzia aici, sau ce e mai important pana acolo.