Salut , cateva discutii de-a lungu timpului despre acumulatori , rezistente , moduri , poate sunt utile :
mariandex scrie:Salut , scuze daca acest post vi se pare prea lung , dar vreau sa postez cateva sfaturi despre acumulatori , cat mai pe scurt posibil despe incarcarea si folosirea acestora , in acest post vreau sa vorbesc de aproape toti acumulatorii existenti pe piata la ora actuala . Aceste sfaturi nu pretind ca sunt un adevar absolut dar experiena mea mi-a confirmat ca 99% dintre ele sunt corecte ( la randul meu le-am invatat din carti , cand eram mai tanar , si mai nou nea gogu e un prieten de nadejde care nu te lasa la greu si te rezolva imediat , mai ales daca stii ce sa-i ceri ) , deci sa incep :
Nota : "C" = capacitatea inscrisa pe corpul acumulatorului declarata de producator si este exprimata in mA . De ex. : 18650/2300mA , adica 18 = diametrul in mm , 65 = lungimea in mm , 0 = ca e cilindric , 2300mA = capacitatea acumulatorului .
Un acumulator este un echipament electrochimic capabil a furniza energie electrică ce rezultă în urma unor reacţii chimice interne , a unui circuit electric extern . Acumulatorul suferă de singurătate . Rareori veţi avea de a face cu un acumulator [ nu e cazul in vaping , pentru ca in general se foloseste un acumulator Li-Ion sau Li-Po , in moduri VV , VW unul sau doi acumulatori , dupa caz , boster (unu) sau step-down (doi)] . În general, veţi avea pachete de acumulatori formate din mai multe celule , conectate în serie sau/şi în paralel , în funcţie de scopul propus . Motivul singurătăţii îl reprezintă tensiunea relativ mică ce poate fi înmagazinată în acest dispozitiv : ceva mai mult de 1 V . Curba pentru celulele Li-Ion arată puţin altfel . Acest lucru se datorează faptului că celula Li-Ion are o tensiune de 3 ori şi ceva mai mare ca celula Ni-Cd , în jur de 4,2 V . Dar , totodată , celula nu prezintă deloc fenomenul de palier al tensiunii . Tensiunea la borne pentru o celulă Li-Ion în sarcină este în continuă scădere .
- Ni-Cd pierde în jur de 10-15% din capacitate în primele 24 de ore după încărcare şi apoi 10-15% pe lună , în lunile ce urmează .
- Ni-Mh prezintă un fenomen de autodescărcare aproape de două ori mai pronunţat ca la Ni-Cd .
- Li-Ion pierde în jur de 5% în primele 24 de ore şi 1-2% pe lună (fără circuitul de protecţie, doar celula „goală“) , în lunile ce urmează .
- Pb pierde în jur de 5% pe lună .
Cea mai sigură metodă de încărcare la curent constant este aceea în care curentul este de 10 ori mai mic decât capacitatea acumulatorului . Acesta este motivul pentru care pe majoritatea acumulatorilor veţi găsi recomandarea de a-i încărca la un curent egal cu C/10 timp de 14 ore . Această încărcare se numeşte „încărcare lentă“ . Mai există şi „încărcarea normală“ în care curentul injectat variază între C/3 şi C/2 . Această metodă încarcă un acumulator în doar câteva ore . Nu în ultimul rând , avem şi „încărcarea rapidă“ . Această metodă presupune o încărcare a acumulatorului cu un curent mare , multiplu de C – 2C , 3C , 5C .
Preţurile şi caracteristicile acumulatorilor :
- Ni-Cd – Aceşti acumulatori oferă cel mai bun raport preţ/energie . Acest lucru se datorează în primul rând faptului că tehnologia Ni-Cd este o tehnologie rodată şi matură unde nu mai apar prea multe schimbări . De asemenea , acumulatorii Ni-Cd pot oferi capacităţi în continuă creştere .
- Ni-MH – Deşi apropiaţi ca performanţe , acumulatorii Ni-MH sunt ceva mai scumpi . Cu toate acestea , mai prezintă şi alte avantaje precum : o densitate de energie mai mare comparativ cu Ni-Cd la acelaşi volum , mai puţin dăunători mediului . ( Cadmiul este o substanţă chimică deosebit de toxică ) . În timp , probabil tehnologia Ni-MH va ajunge din urmă şi chiar va depăşi raportul preţ/energie al celulelor Ni-Cd .
- Li-Ion – Cei mai scumpi acumulatori la această categorie . Avantajul principal îl constituie o densitate de energie mult mai mare faţă de celelalte tipuri de celule , efect de memorie aproape inexistent şi o autodescărcare cu cea mai mică valoare , comparativ cu celelalte tipuri .
- Li-Po – Sunt denumiţi şi „litiu-polimer“ . Aceşti acumulatori de ultimă oră au un mare avantaj : nu necesită o formă specială . Au capacităţi vizibil mai mici ca Li-Io . Tehnologia este încă tânără şi în dezvoltare .
- Pb – Este acumulatorul pe bază de plăci de plumb . Este cel mai vechi , inventat în 1850 de Gaston Plant . De atunci a suferit nenumărate îmbunătăţiri , dar principiul de bază a rămas acelaşi . La fel şi tipurile de utilizări . Acumulatorul pe bază de plumb a rămas un prieten de nădejde în aplicaţiile care solicită curenţi foarte mari şi pe perioade mai mari de ordinul secundelor . UPS-urile de ex. au acumulatori de Pb .
Cele mai multe aparate necesită un curent mai mare decât curentul maxim debitat de o celulă . Şi uite aşa a apărut conceptul de „pachet de baterii“ . Cea mai des întâlnită combinaţie este aceea de „pachet serie“ . Mai multe celule de acelaşi tip şi de aceeaşi capacitate se conectează în serie , întregul pachet având tensiunea egală cu suma tensiunilor tuturor celulelor , iar curentul pachetului va fi egal (grosso-modo) cu curentul debitat de o celulă . Celulele legate în paralel sunt mai rar utilizate şi doar atunci când nu găsim celula potrivită . De exemplu : motoarele diesel foarte puternice au un demaror care este alimentat de două (sau mai multe) baterii cu Pb conectate în paralel , sau la laptop-uri .
SFATURI UTILE
Toate considerentele de mai jos sunt menţionate pentru a putea obţine cât mai multe de la un acumulator : o durată de viaţă cât mai mare şi curenţi de descărcare cât mai apropiaţi
de cei specificaţi în prospectul acumulatorului . Încălcarea acestor recomandări duce la reducerea tuturor acestor parametri .
Cei mai mari duşmani ai acumulatorilor sunt : SUPRA-INCARCAREA şi SUPRAINCALZIREA .
1. Nu se recomandă să păstraţi/stocaţi acumulatorii ( tip Ni-Cd , Ni-Mh ) încărcaţi 100% şi în circuit deschis ( adică în aer liber , fără să fie conectaţi în vreun echipament ) .
2. Nu forţaţi o încărcare rapidă şi bruscă pe un acumulator descărcat profund ( deep discharge ) . Iniţiaţi mai întâi încărcarea cu un curent mai mic , urmând ca ulterior să creşteţi curentul până la valoarea dorită .
3. Nu scurtcircuitaţi niciodată bornele celulei , şi în nici un caz atunci când celula este încărcată . Această operaţie duce la apariţia unor presiuni interne deosebit de mari , iar dacă ventilul de siguranţă nu funcţionează , veţi fi martorii unei explozii de toată frumuseţea . Aceste celule chiar pot exploda dacă nu se respectă un minim de reguli de funcţionare .
4. Toţi parametrii bateriilor/acumulatorilor sunt valabili pentru o temperatură ambiantă de 23-25°C . Aceasta este şi temperatura optimă de utilizare . În cadrul încărcării , încadraţi-vă în plaja 10-40°C . Depăşirea acestor limite de temperatură şi în special evoluţia acumulatorului la temperaturi mult mai mari duc la performanţe drastic reduse faţă de cele specificate .
5. Nu încărcaţi niciodată un acumulator fierbinte/cald . Nu explodează , dar riscaţi să-l deterioraţi iremediabil .
6. Într-un pack de acumulatori , veriga cea mai slabă dictează performantele pack-ului . Din acest motiv , evitaţi să descărcaţi sub 0,9 V ( 2,7V la Li-Ion , Li-Po ) pe celulă întreg pack-ul . Altfel o celulă riscă să-şi inverseze polaritatea , iar aceasta va afecta performanţele întregului pack .
7. Nu supraîncărcaţi un acumulator . Supraîncărcarea duce la creşterea temperaturii acumulatorului peste limitele admise şi, în final , la eliberarea de gaze prin ventilul de siguranţă al celulei ( Oxigen pentru celulele Ni-Cd şi Hidrogen pentru celulele Ni-MH ) . Dar , o dată cu eliberarea de gaz , se diminuează şi capacitatea celulei . Şi această capacitate pierdută nu mai poate fi recuperată . Plaja de temperatura recomandată celulelor Ni-Cd şi Ni-MH este 0-50°C . În cazul în care celulele sunt supuse unui proces de încărcare rapidă , plaja se restrânge la 10-40°C .
8. Celulele Ni-Cd sunt cele mai tolerante în ceea ce priveşte continuarea injectării unui curent ( relativ mic, în jur de C/10 ) după încărcarea bateriei . Practic , majoritatea celulelor pot suporta acest curent un timp indefinit . Acesta este şi unul din motivele succesului de piaţă .
9. Nu lăsaţi bateriile să lâncezească undeva într-un raft , perioade mari de timp . Măcar de două ori pe an efectuaţi un ciclu descărcare-încărcare cu ele folosind metoda „încărcare lentă“ . Dacă le stocaţi descărcate , aveţi grijă ca tensiunea pe celulă să nu scadă sub 0,9 V , ( 2,7V la Li-Ion , Li-Po ) .
10. Nu amestecaţi într-un pack celule vechi cu celule noi . Veriga slabă va da performanţele pack-ului . De asemenea , folosiţi celule de aceeaşi capacitate . Dacă una din celule este de capacitate mai mică , ea va duce la scăderea performanţelor pack-ului şi va fi prima care va fi pasibilă de inversarea tensiunii atunci când pack-ul este descărcat profund .
11. Nu toate celulele ce funcţionează pe acelaşi principiu chimic sunt la fel . Nu toate se pretează aceloraşi metode de încărcare . Citiţi întâi instrucţiunile de utilizare , nu mai plecaţi urechea la folclor . Nu încurcaţi setările pe încărcătorul rapid atunci când încărcaţi atât Ni-Cd , cât şi Ni-MH , ( la Li-Ion , Li-Po nu e necesar , au aceiasi curba de incarcare ) . Ele necesită regimuri şi sensibilităţi diferite de terminare a încărcării . Nerespectarea acestei reguli poate duce uşor la distrugerea celulei . [ de exemplu : sunt setat pe Ni-Cd , dar încarc Ni-MH . Celula se încarcă , până la urmă am noroc şi încărcătorul reuşeşte să detecteze încheierea încărcării şi lasă celula pe trikle-charge ( încărcare de susţinere ) la C/10 , în timp ce la Ni-MH se recomandă C/30-C/20 , dar şi acestea pe durate predeterminate , nu ca la Ni-Cd ] .
12. În general , recomandarea este de a nu descărca 0 celulă sub 0,9 V ( Panasonic recomandă chiar 1 V ) , La Li-Ion , Li-Po 2,7V .
Sper ca aceste sfaturi sa fie utile vaperilor incepatori , experimentati ( dar care nu au nici o inclinatie catre tehnic ) si nu numai . Daca observati neregularitati in ce am scris , sau mai e ceva de adaugat , va rog sa faceti corecturile de rigoare in urmatoarele posturi .
mariandex scrie:lukant scrie:Intrebare pentru
mariandex (cu dedicatie
)
1 - O rezistenta de 2,5 Ohmi la 5 Volti = 2 Amperi rata descarcare acumulator
2 - O rezistenta de 1,7 Ohmi la 3,4 Volti = 2 Amperi rata descarcare acumulator
Care este diferenta la consumul de curent dintr-un acumulator de 3,7 Volti LiIon, ce se incarca pana la 4,2 V si este folosit in majoritatea modurilor de pe piata ... adica cat consuma circuitul folosit in stepp-up IN PLUS pe langa cei 2 Amperi ...fata de circuitul folosit in stepp-down, care nu prea are de ce sa consume ... ? Eu stiam ca papa ceva curent in plus ... sau ma insel ? Circuite cum sunt pe Provari sau ceva China gen SVD, Vamo etc ...
Cu stima,
Salut , hmmm , imi permit sa fac o analogie :
incearca sa ridici un obiect de 50 de Kg pus pe o rampa ( practic sa impingi obiectul pe o rampa ) care are inaltimea de 1m si apoi incearca sa cobori aceiasi greutate pe aceiasi rampa , vei observa ca e mai usor sa tii in frau decat sa impingi asta datorita fortei de frecare si acceleratiei gravitationale care in primul caz se opune fortei musculare de impingere iar in al doilea caz se aduna forta de frecare cu forta musculara ( care va fi mai mica cu cat frecarea obiectului de rampa e mai mare ) in detrimentul fortei gravitationale care vrea sa coboare obiectul .
Ca sa expun in termeni cat mai simpli ideea de baza e urmatoarea :
la un circuit step-up avem o singura baterie deci o singura tensiune disponibila care nu e fixa sau liniara adica scade de la 4,2V acumulator "plin" la 3,3V acumulator "gol" , in circuit step-up presupune ridicarea tensiunii de iesire la o valoare mai mare decat tensiunea de alimentare a montajului , dar nu mai mult de 2 x tens. de alim.
Problema sta in felul urmator : un acumulator are o anumita rata de descarcare declarata de producator care in medie este de 2-4C ( C e capacitatea acumulatorului exprimata im miliamperi ) . Aceasta rata de descarcare imi arata ca acumulatorul poate sa-mi furnizeze energie pe o X perioada de timp la un curent de Y mAh dupa care tensiunea scade sub limita de functionare a acumulatorului ( in cazul nostru 3,3V )
Dupa cum spuneam circuitul step-up va ridica intodeauna de max 2X tens. de intrare care la randul ei , tensiunea de furnizare a unui acumulator e direct proportionala cu curentul absorbit de sarcina ( in cazul nostru rezistenta atomizorului ) , cu cat curentul de sarcina e mai mare cu atat vom avea o tensiune mai mica la bornele acumulatorului implicit o tensiune mai mica la iesirea circuitului step-up ( un cerc vicios ) si care acesta va inceta sa functioneze cand se atinge limita minima de functionare a intregului circuit step-up . Aici ne pot ajuta acumulatorii High Drain sau IMR care au o rata foarte mare de descarcare dar si acestia au un inconvenient au capacitatea mult mai mica decat un acumulator standard ( deci iarasi un cerc vicios , capacitate mare = rata mica de descarcare , capacitate mica = rata mare de descarcare )
Oricum un circuit step-up e limitat la furnizarea unui curent mare de iesire ( e in functie de ce tranzistori finali foloseste cat si de sursa de alimentare ) , dupa cum se stie acum sunt circuite step-up care suporta curenti destul de mari ( circuitele DNA 30 ) dar sunt limitate momentan de acumulatori asta daca ma refer la raportul dimensiune / performanta / timp de folosire .
Un circuit step-down furnizeaza o tensiune mai mica decat tensiunea de alimentate , in cazul nostru sunt folosite circuite step-down care au la baza alimentarea din doi acumulatori de 4,2 V deci vom avea la intrarea circuitulu o tensiune cuprinsa intre 8,4V si 6,6V , circuitele de acest fel pot functiona pana la tensiuni de la minim 5V si pana la maxim 25V , in cazul nostru limita minima de functionare e impusa electronic la 6,2V ( 3,1V pe element pentru a nu distruge acumulatorii ) si maxim 10V .
Aceste circuite pot da un curent mai mare decat un circuit step-up deoarece consumul de curent se imparte pe cele doua celule , deci una e sa "trag" dintr-un acumulator 3A si alta e sa "trag" aceiasi 3A din doi acumulatori pentru ca daca am o rata de descarcare de 2C atunci am pe un acumulator de 2000mA o descarcare de 1,5C iar daca am 2 acumulatori rata de descarcare va fi de 0,75C ceea ce se traduce intr-o mai mica cadere de tensiune pe celula la acelasi consum implicit un stres mai mic al acumulatorului . Ca sa concluzionez ideea e ca in general atat circuitul step-up cat si cel step-down consuma de la sursa cam la fel ( ma refer doar la circuitul in sine ) dar difera doar timpul de folosire intre doua incarcari , bineinteles ca depinde si de ce acumulatori folosim si de capacitatea pe care o au , ca spre exemplu am un anumit timp de functionare mult mai mare daca folosesc un acumulator de 4000mA ( acum. 26650 ) si un circuit step-up decat daca folosesc 2 acumulatori de 850mA ( acum. 18350 ) pe circuit step-down , amandoua circuitele folosind ca final o rezistenta de 1,8 ohmi .
Daca am spus ceva gresit va rog sa ma corectati , invat destul de repede , si nu ma supar
.
PS : Si un material de citit despre functionarea circuitelor in comutatie ( e ceva de citit , dar e foarte interesant ) :
http://www.etc.ugal.ro/lfrangu/cursSA-3 ... utatie.pdf" onclick="window.open(this.href);return false;
mariandex scrie:Salut , in general sunt trei tipuri de montaje electronice care se numesc in literatura de specialitate convertoare liniare sau in comutatie adica in impulsuri si care pot fi folosite la tigarile electronice si anume :
1 - Step-up :
- circuite electronice care accepta o tensiune de intrare intre 3 - 5V si ridica pana la maxim dublul tensiunii de intrare dar curentul sustinul scade odata cu ridicarea tensiunii de iesire asta datorita randamentului montajului care se situeaza in jurul valorii de 80 - 90% in functie de frecventa oscilatorului pilot , de obicei aceste circuite suporta un curent de maxim 3A pe iesire dar de scurta durata , in general aceste valori se situeaza intre 20mA - 1500mA la un randament de 90% , peste 1500mA scade randamentul cat si tensiunea de iesire .
De obicei la aceste tipuri de convertoare stabilitatea montajului depinde foarte mult de tensiunea de intrare cat si de curentul furnizat de sursa de tensiune ( acumulatorul in cazul nostru ) . De ce spun asta ? Pentru ca am sa incerc sa explic in mare modul de functionare cat si fenomenele care au loc si care duc la stabilitatea sau instabilitatea montajului :
Sa luam un exemplu am o sursa de curent ( alimentator stabilizat ) care imi furnizeaza o tensiune de 4V si un curent de 4A , am un circuit step-up cu reglaj de tensiune pe iesire , pe care il setez la 5V si un consumator ( rezistenta ) care are o valoare de 1,7 ohmi . Curentul pe care il va lua de la sursa consumatorul va fi ; 5V : 1,7ohmi = 2,9A , la acest consum mai adaugam si consumul montajului step-up inca 100-200mA ceea ce va duce la un consum total de la sursa ( alimentator stabilizat ) la 3 - 3,1A .
Dar ce se intampla cand acelasi montaj step-up va fi alimentat dintr-un acumulator de 4,2V ? : cum am spus stabilitatea tensiunii de iesire depinde de tensiunea de intrare , la un acumulator tensiunea de iesire depinde de curentul consumat din el , cu cat curentul furnizat e mai mare cu atat scade mai rapid si tensiunea de iesire , in acest context daca scade tensiunea de intrare la un montaj step-up comparatorul care monitorizeaza atat tensiunea de intrare cat si tensiunea de iesire va corecta frecventa oscilatorului ( o va mari ) ca sa poata sa mentina tensiunea de iesire prestabilita ( in cazul nostru 5V ) daca acumulatorul nu poate furniza un curent mare de iesire nu va putea furniza nici tensiunea necesara convertorului pentru a putea functiona corect si atunci nici tensiunea de iesire nu va fi cea stabilita , ci mult mai mica . De aceea la aceste tipuri de montaje sunt necesari acumulatori cu o rata mare de descarcare ( asa zisii acumulatori IMR ) deoarece ca tensiunea livrata sa fie cat mai liniara si mai stabila indiferent de curentul furnizat ( bineinteles in limitele specificate de producatorul acumulatorului )
2 - Step-down :
- circuite electronice care accepta o tensiune de intrare intre 5,5 - 35V si are o plaja de functionare de la zero la tensiunea de alimentare (nu o poate depasi pentru ca nu e si montaj step-up ) , aceste montaje au o mai mare stabilitate si pot suporta cu usurinta curenti mult mai mari decat circuitele step-up , randamentul lor se mentine la 90-95% pe toata plaja de tensiune in cazul nostru 3 - 6V , sau la montajele home made 2,7 - 8V . Aceste montaje functioneaza corect cu tensiuni de intrare incepand de la 5,5V .
3 - Boster step-down :
- Circuite electronice care accepta o tensiune de intrare intre 2,5 - 25V cu un randament de 80-90% si care se comporta ca un circuit step-up daca tensiunea reglata e mai mare decat tensiunea de intrare , si ca un step-down daca tensiunea reglata e mai mica decat tensiunea de intrare . Aceste montaje au un componenta un montaj step-up si un montaj step-down care sunt legate in paralel si cuplate la un comparator care acesta "decide" in functie de tensiunea de intrare care convertor sa "intre" in functie .
Bineinteles ca sunt montaje convertoare indiferent de tip care sunt foarte performante si care suporta curenti foarte mari fata de ceea ce exista acum in componenta tigarilor electronice , dar depinde foarte mult de pretul final cat si de marimea montajului in sine , care daca va fi mare ( ca pret ) va avea vinzari sub asteptari chiar daca e performant ( indiferent de marime , dar parca nu ai vrea sa pufai dintr-o caramida la propriu
)
Asa si acum ca te-am ametit cu diverse , montajul de pe imotion e de tip boster step-down , de aceea functioneaza si cu doua baterii in serie , ca sa-ti pocneasca o baterie e putin probabil deoarece daca una din ele va scadea mult sub valoarea de 2,7V aceasta se va incinge destul de mult astfel incat o sa simti din timp ca ceva nu e in regula , si cand ma refer la " din timp " chiar se simte o baterie incalzita dar fara a fi in pericol de "pocneala" ( la peste 55 de grade deabea mai tii modul in mana ) bateriei ii trebuie o temperatura de peste 90 de grade ca gelul respectiv sa produca bule de gaz si sa faca presiune interna , in acest caz presiunea va iesi prin locul cel mai slab si anume polul pozitiv ( care e special conceput cu o membrana mai subtire si care se rupe mai repede decat invelisul bateriei ) , asta la acumulatoarele Li-Ion , din pacate la acumulatoarele Li-Pol aceasta "supapa" nu exista si pericolul de "pocneala" e mult mai mare , practic nu are niciun fel de protectie in acest sens .
Sper ca am fost de ajutor cu acest raspuns "cat mai pe scurt" si daca exista ceva inadvertente sau inexactitati va rog sa le corectati .
