Un minut de reculegere !

[HORATUCU]

Intodeauna mi se pareau foarte lungi minutele de reculegere pe care le cerea cineva. Din ce vedeam in jur, nu numai mie.
In momentele grele, multimea se mobilizeaza si tine acest minut.Minut care devine in cazuri exceptionale 3 zile. Aceleasi 3 zile cat tine la romani orice minune.
Dupa…uitarea. In cele mai tragice cazuri, rememoram anual ce s-a intamplat si cu timpul, numai ne miram cat a trecut si cum imbatranim.
Cu o singura exceptie: parintele care-si pierde copilul.
Asa ceva nu se poate uita niciodata.
Un minut de reculegere devine o viata.
Cerurile se darama, cauti Dumnezei, Krishne, Mohamezi, Buddhazi, Brahmanzi si alti zei care sa-ti explice. Te intrebi chinuitor de ce Dumnezeu nu a oprit jertfa si pentru tine, cum a facut-o cu Avraam?
Ramai insa intr-o viata de reculegere din care nu te poate scoate nimeni. Nimeni nu-ti poate explica de ce nu mai este puiul tau langa tine. De ce lumina ta s-a stins.
Nu este normal! Nu este normal sa-ti dispara copilul inaintea ta. Nu este normal sa-ti disapara ratiunea existentei tale.
Nu este normal sa vrei sa uiti, pentru ca alternativa este sa te gandesti continuu si sa inebunesti.
Haideti sa incercam sa tinem un minut de reculegere, toti, la ora 12.